Nicolae Rotaru despre decembrie 1989

Nicolae Rotaru 6 hrs · Mesaj foto: Actriţa Doina Ghiţescu cerând autograf de la mine, în prezenţa consoartei şi a vestitului general Iulian Vlad, care a reuşit să dejoace planningul etranjer al celor 65.000 de morţi ai decembriadei de acum 30 de ani, drept care a înfundat puşcăria a posteriori.

MEMENTO: Apropo de Decembriadă: ce-a fost, cum a fost posibil şi ce trebuie? Cele şapte imperative.
1. Întâi a fost o deversiune sovieto-israeliano-sârbo-austro-ungaro-franco-germano-italo-iberico-bulgaro-pontico-americană cu participare autohtonă (Brucan, Brateş, Roman, Stănculescu, Măgureanu, Mazilu, Lupoi, Bârlădeanu, Voican, Cico, Militaru, Iliescu et c-nie) …
2. …Care a facilitat declanşarea revoltei populare spontane anticeauşiste, populaţia fiind pregătită de „Trif” – foame, frică, frig – pentru asta, şi aţâţată anterior de posturile de radio străine şi de zvonistica etranjeră anti-romanească, exacerbată la finele lui decembrie, inclusiv la Bucureşti de „fratele” Gorbaciov perstroikistul…
3. … Transformată în revoluţie prin înalta trădare a comandantului lor suprem, în ordinea asta, de către comanda Armatei (Milea, apoi Guşă şi mai ales Stănculescu şi Militaru), conducerea Securităţii (cu Vlad în frunte), structurile Internelor (mai ales ale Miliţiei, Grănicerilor, Pompierilor şi trupelor de securitate cu afarnicul general Ghiţă la comandă) ca şi a secretarului general (acelaşi Ceauşescu) de către unii lideri din fruntea PCR (gen Iliescu, Verdeţ, Bârlădeanu, Mizil, Fazecaş, Dăscălescu, Postelnicu).
4. Retragere din dispozitive a forţelor MAI şi interzicerea la ordinul lui Vlad a folosirii armamentului (inclusiv de către forţele USLA decimate la sediul MApN unde fusese chemate şi de către militarii câmpineni din trupele de securitate chemate la Otopeni şi măcelărite de eşaloane ale Armatei, toşi, la ordinul lui Militaru) a făcut posibilă deturnarea revoluţiei spre război civil şi lovitură militară de stat prin implicarea forţelor MApN („Armata e cu noi”) şi, foarte grav, prin facilitarea ajungerii armamentului soldaţilor pe mâna unor „civili” binevoitori din „găruile patriotice” sau detaşamentele peteape.
5. Alimentarea diversiunii cu teroriştii şi securiştii (nici până azi n-a fost arestat un terorist arab sau rus cum s-a tot spus atunci, la fel cum nu s-a dovedit că vreun securist a tras vreun cartuş, deşi au fost arestaţi cu ghiotura şi umiliţi de ofiţerii Armatei de tipul vestitului Dragomir de la Sibiu) a generat vărsarea de sânge, victimele (militare şi civile) fiind în totalitate produse prin împuşcare cu armamentul şi muniţia de calibru 7,62 de provenienţă eminamente de la MApN, din pricina folosirii aiurea de către soldaţii imaturi, neinstruiţi, speriaţi, manipulaţi (vezi chemările disperate ale unor Brateş, Cico, Diaconu, Dinescu, Brucan, Caramitru lansate prin tv) sau comandaţi de şefi trădători, precum şi de „revoluţionari” pe mâna cărora au ajuns sculele morţii din neglijenţa militarilor. Acţiune care a continuat şi după ce, printr-o sentinţă pripită a unui complet (tot militar) în ziua de Crăciun, cu acelaşi tip de muniţie de aceeaşi provenienţă, au fort executaţi milităreşte langă un closet de cazarmă, membrii cuplului Ceauşescu.
6. Toată lumea s-a dumirit cam cine sunt vinovaţii, cum s-au desfăşurat „ostilităţile”, ce s-a dorit şi unde s-a ajuns, dar se caută alţi acari Păun, ţapi ispăşitori, hoţii strigând hoţul, pentru că au trecut 30 de ani şi adevărul deşi vizibil este încă indicibil, singurele certitudini ale Revoluţiei fiind morţii, majoritatea tineri (cu sau fără uniformă) care atunci n-au realizat amploarea riscului şi n-au putut distinge între zvon, diversiune, realitate şi teribilism, unii văzând evoluţii ale actorilor (gen soţii Diacon, Radoff, sau Caramitru) au crezut că e vorba de un film regizat de Sergiu Nicolaescu (prezent activ în teatrul de operaţii decembriste). La fel ca-n cazul asasinatului din Dallas căruia i-a căzut victimă preşedintele american Kennedy, despre care s-au scris metri cubi de cărţi, dar adevărul a rămas neaflat, şi despre momentul decembrie 1989 din România s-au scris zeci de tomuri şi se vor mai scrie, dar marele adevăr continuă să nu se lase aflat, deşi câteva pinioane ale angrenajului (Iliescu, Roman, Voican, Măgureanu, Caramitru, Sârbu, Dinescu, Kemenici, Voinea) mai trăiesc.
7. În numele credinţei creştine a iertării (inclusiv a crimei din ziua Naşterii Mântuitorului), al speranţei care i-a dus la moarte pe eroii revoluţiei şi al dragostei pentru neam şi ţară, pentru a nu mai altera bruma de democraţie şi fărâma de libertate dobândite post-factum, pentru crearea mult clamatei Românii educate şi normale, cred că trebuie lăsat trecutul să devină istorie şi încheiat bâlciul deşertăciunilor şi al diversiunilor care nu face decât să alimenteze efortul neprietenilor din ţară şi de aiurea pentru macularea şi falsificarea realităţilor din ţara noastră, pentru „valorificarea” peste graniţă a resurselor (gaze, păduri, aur etc.) şi a patrimoniului naţional, pentru pângărirea renumelui şi imaginii României situată, şi aşa, la coada tuturor topurilor binelui euro-atlantic. Aşa să m-ajute Dumnezeu!

 

Nicolae Rotaru December 23, 2018 · s. Rememorând zilele decembriadei (lovitura de stat militară declanşată de diversiunea etranjeră şi finalizată, cu ajutorul agenturilor de spionaj străine, printr-o sângeroasă mişcare populară, în decembrie 1989) îmi dau seama de acoperirea în fapte a expresiilor „aşa se scrie istoria” şi „învaţă istoria să nu fii nevoit s-o repeţi”. Nu eu sunt (nici n-am fost) chemat să redactez acea carte, chit că aş putea să fi socotit, dacă nu erou (că, de obicei, eroii sunt sacrificaţii ajunşi nume pe pietre tombale gen soldaţii unităţii trupelor de securitate de la Câmpina ciuruiţi de soldaţii armatei recoltelor bogate la porunca unor generali dovediţi spioni, la Otopeni, printre care mă puteam număra), măcar cronicar (martor ocular şi participant norocos ocolit de gloanţele şantieriştilor în uniformă conduşi de curajoşii suspiciunii, deveniţi mai apoi, de-a valma cu plebea – armata e cu noi – revoluţionari care-au ucis pinacoteci, biblioteci, muzee şi oameni, cu pistolul mitralieră din dotare şi cu tunul de pe tanc, respectiv trădători de jurământ, de ţară, de comandant suprem). Dar, cum spuneam, în chip epic, desigur, nu sunt faur de istorie, dar nici doritor să mai repet vreo revoltuţie, insurecţie, lovituţie, rebeliuniadă, răscoală, mineriadă, şoferiadă, studenţiadă, hastagiadă, „revoluţie”, fie ea de catifea, pufoaică, nanchin, caşmir, americă, damasc sau de olandină. PS. Mă cheamă (tot) Nicolae, n-am zburat (în afara zborurilor de pe funcţie) niciodată cu elicopterul şi nici nu-mi doresc să mi se dea prilejul.

Nicolae Rotaru December 25, 2017 · 721. După moartea lui Ceauşescu, a cărui epocă impusese suveranitatea naţională, egalitatea în drepturi, internaţionalismul proletar, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, respingerea forţei, dreptul fiecarui stat de a-şi hotărî singur soarta s-au născut alte sintagme goale de conţinut: siguranţă naţională, interes public, stat de drept, alegeri libere, economie de piaţă, parteneriat nordatlantic, integrarea europeană. Cum ar veni trecerea de la dictatură la democraţie este o altă pălărie pentru aceeaşi… Românie. Sărbatori cu bine!

Nicolae Rotaru December 16, 2015 · Cu gândul la victimele semănătorilor de moarte calibrul 7,62, din bolmojitul decembrie de-acu 26 de văleaturi, am scris aceste strofe aproape intime: ÎN CIMITIR

Nu uitati! N-au existat teroristi in decembrie 1989: “Amintirile unui terorist,” Revista Jandarmeriei, 1992.

Fullscreen capture 11272019 93656 PM

Nicolae Rotaru, “Amintirile unui terorist:  TERORISTUL,” Revista Jandarmeriei, nr. 8 (31 martie 1992), p. 6

http://www.revista.jandarmeriaromana.ro/wp-content/uploads/2018/10/8_1992-comp.pdf

“Executati Ciumafaia trei-doi-zero.  Sint eu, Arlechinul patru sute.”

Fullscreen capture 11272019 94443 PM

Nicolae Rotaru, “Amintirile unui terorist:  Anonimele,” Revista Jandarmariei, nr. 10 (4 mai 1992), p. 6.

http://www.revista.jandarmeriaromana.ro/wp-content/uploads/2018/10/10_1992-comp.pdf

https://www.sri.ro/upload/intelligence14dec.pdf

despre viitorii jandarmi in decembrie 1989:

Col. Porumbelu ne-a tacut un mic istoric din care am sa citez:  “Din 22 dec. in 28 am fost teroristi!  Din 28 pina in martie am fost M.Ap.N.-isti.  Pina pe 5 iulie sintem trupe de jandarmi….

(Nicolae Stefan Soucoup, interview by Nicolae Tone, Tineretul Liber, 21 decembrie 1991, page 3; xerox from Library of Congress)

Nicolae Stefan SoucoupAm fost martor, tot in 23 Decembrie, la audierea unui cetatean prins in curtea Televiunii si care era ranit in zona toracica stinga.  Era imbracat intr-un combinezon kaki.  Este vorba despre ,celebrul’ Dutu S., care a actionat in Calea Dorobantilor.  El a iesit din casa in flacari de la nr. 228 de pe Calea Dorobantilor, colt cu Teheran.  A traversat strada, a zarit gardul viu si a tras o rafala asupra unui tanc.  A fost anihilat imediat.  Iesind din casa in flacari, avea cenusa in par, cenusa si moloz in rizurile cizmei, arsuri pe combinezon.  A fost legat si dus intr-o camera de montaj la Etajul 1, camera fara ferestre si cu acces doar din hol.  Aici am state de vorba cu el impreuna cu o criminalista de la Procuratura, Rodica Chebeleu, care l-a abordat din punct de vedere juridic.  Eu am depus o munca pe care n-am facut-o niciodata:  am apelat la elementele de suflet dragi fiecariua dintre noi:  “N-ai vazut, erau femei, copii, daca i-ai omorit chiar pe ai tai?”  I-am promis viata, in schimbul informatiilor pe care ni le va oferi….Dupa declaratiile lui era din garda personala a perechii dictatoriale.  Avea gradul de sergent major si era instruit in subunitatea de la Rosu.  Erau circa 120 de oameni comandati de un locotenent major Iovanovici, Dutu fiind ajutorul comandantului de pluton.  N-a recunoscut ca  a tras, dar miinile innegrite, imbracamintea il demascau.  Era socat, dar foarte abil in a face pe obositul, pe extnuatul.  Avea el o poveste pusa la punct, dar in conditiile date probabil ca incerca s-o adapteze.  Facea din cind in cind crize de pierdere a cunostintei.  Consuma foarte, foarte multa apa, probabil datorita starii pricinuite de rana pe care o avea.  Erau momente cind gaseam la el cite o privire cercetatoare, care contrazicea starea de sfirseala pe care o manifesta.  Deci, era instruit sa reziste la orice forma de interogatoriu….De la el am aflat, in final, sistemul de atac asupra Televiziunii.  Cunoscind modul de a actiona, implicit a recunoscut ca a facut patre dintre atacatori.  El asigura dispozitivul numit ,FALEAZA’.  Din declaratiile lui a aparut si modul in care se incercau diversiuni in interiorul Televiziunii.  A amintit de un asa-zis dispozitiv secret ,CUTIILE VERZI’ care dupa mine, nu puteau fi decit cupoletele din curtea Televiziunii inconjurate de vegetatie.  Ventilatiile asigurau si ele controlul, pe verticala si pe orizontla, in toate corpurile Televiziunii.  Am aflat ca prin canalizre, printr-o casa conspirativa din spatele Televiziunii (din strada Zambacian), se putea intra in subsolul institutiei.  De aici, prin gurile de ventilatie se putea iesi oriunde se vroia.  Orice gura de ventilatie era un ochi care isi alegea victima.  Asa se si explica de ce in subsol la corp-studiouri au fost gasiti multi morti.

Silviu Stefan Dutu’s referenced unit was U.M. 0530 Bucuresti (Rosu), Special Unit 1 Securitare Bucharest.

Istoria Unităţii Speciale 70 Jandarmi Protecţie Instituţională Bucureşti este una destul de zbuciumată, trecând rând pe rând prin mai multe etape organizatorice. Dintre cele mai importante putem aminti: în anul 1949, unitatea purta denumirea  Batalionul Securitate Gărzi Capitală (rezultat din transformarea Batalionului Jandarmi Gărzi Capitală) şi ulterior s-a transformat în Regimentul Securitate Gărzi Bucureşti (avea în subordine Batalionul 1 Securitate Gărzi, Batalionul 2 Securitate Gărzi şi Compania Penitenciare), comandantul fiind, atunci, colonelul Gheorghe Sachetti.  Anii au trecut, au avut loc schimbări în structura organizatorică, dar şi de denumire, iar în anul 1984  Batalionul a fost reorganizat, fiind ridicat la rangul de unitate specială, cu denumirea de Unitatea Specială 1 Securitate Bucureşti, dată la care se schimbă indicativul numeric din U.M. 0609 Bucureşti în U.M. 0530 Bucureşti.  După reorganizarea Jandarmeriei Române din 1 septembrie 1990, Batalionul 1 Jandarmi Bucureşti şi-a desfăşurat activitatea în subordinea Brigăzii 17 Jandarmi Bucureşti (din anul 1998 – Comandamentul de Jandarmi Teritorial Bucureşti), până la data de 1 august 2000, când în urma unei alte reorganizări Comandamentul de Jandarmi Teritorial Bucureşti se desfiinţează. Cu această ocazie Batalionul 1 Jandarmi Bucureşti este restructurat, devenind Unitatea Specială 70 Jandarmi Pază Obiective Bucureşti, dar păstrându-şi indicativul numeric. În anul 2005 unitatea şi-a schimbat denumirea în Unitatea Specială 70 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională Bucureşti. http://www.jandarmeriaromana.ro/RevistaJandarmeriei/Pagini/ArhivaSiteMai2013.html

 

“Saptamina trecuta am incheiat un ciclu de 2 saptamini de pregatire si examinare, la Baneasa, pentru obtinerea gradului de subofiter.  Acest ciclu l-am efectuat la Baneasa, deoarece stagiul militar de 9 luni, l-am satisfacut intr-o unitate apartinind Securitatii Statului.

–Ce specific a avut pregatirea?

Am fost antrenati pentru lupta de gherila urbana, in caz de agresiune externa.  Eram organizati in grupuri mici care actionau pentru destabilizarea inamicului, pe teritoriul ocupat de el.

–S-au facut afirmatii in perioada revolutiei, ca nu exista trupe specializate in gherila urbana!  Este adevarat?

Nu!  In cazul in care se face exceptie de notiunea de inamic strain sau agresiune externa, pregatire multor generatii de militari au acest specific.

–Ati fi activat doar in termenul celor 9 luni?

Nu!  Noi sintem la dispozitia lor in permanenta.  Putem fi convocati telefonic sau printr-o alta modalitate conspirativa.  Existe case conspirative si depozite de munitie in plin Bucuresti, de unde ne-am fi aprovizionat cu armament si munitie pentru a efectua ambuscade, aruncari in aer si altele.

–Considerati ca dupa revolutie lucrurile s-au schimbat, cum apreciati ca ati fost chemat tot la o unitate fosta a Securitatii?

Am fost indignati si chiar ne-am manifestat in sensul acesta!  La toate intrebarile noastre n-am primit raspuns.  De abia la sfirsitul stagiului am aflat ca ne-am pregatit, de fapt, la trupele de jandarmi.

–Si pina atunci?

Col. Porumbelu ne-a tacut un mic istoric din care am sa citez:  “Din 22 dec. in 28 am fost teroristi!  Din 28 pina in martie am fost M.Ap.N.-isti.  Pina pe 5 iulie sintem trupe de jandarmi….

[Dinu Ispas, “Banease–Comedie muta ’90” Expres, iulie? /august ? 1990, p. ?]

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/16/baneasa-comedie-muta-90-si-lupta-de-rezistenta-revista-securitatea/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s